Dovezile materiale descoperite întâmplător demonstrează că actualul teritoriu al comunei COLCEAG a fost locuit din cele mai vechi timpuri. La vest de satul Colceag, în Punctul Parapet - în anul 1981, efectuându-se amplasarea conductelor pentru irigat, a fost dezvelită o vatră de locuit la o adâncime de aproximativ 2,20 metri, la baza movilei în partea de nord, unde au fost găsite unelte din piatră șlefuite, topor perforat, obiecte din cupru, ceramică bine arsă probabil în cuptoare închise , decorate cu gust. Specialiștii Muzeului de Arheologie al județului Prahova, chemați de domnul Panait T. Nicolae- în acea perioadă profesor de istorie la Școala generală cu clasele I-X Colceag, analizând uneltele, obiectele, ceramica și oasele găsite au ajuns la concluzia că localitatea a fost locuitî încă din neoliticul târziu - aproximativ 4000 I. Hr. În perioada de destrămare a gintei matriahale și apartinând unei forme de organizare - tribul. Așadar satul Colceag, este cea mai veche vatră locuită, deocamdată, față de celelalte sate componente ale comunei. În anul 1914, într-o vie din satul Inotesti, a fost descoperit un tezaur cu monede dacice din sec. I după Hr. ( compus din 64 monede de argint în 13 variante ). Prezența dacilor și daco-romanilor, în perimetrul comunei este dovedită și de unele descoperiri întâmplatoare care s-au făcut în urma amenajării edilitar - gospodărești.La sud-vest de satul Colceag, în vatra satului Degerati, actual satul Vilcelele, în Punctul Cimitirul satului ( tiganie ) efectuându-se săpături de silozuri pentru conservarea furajelor necesare sectorului zootehnic Degerati, s-au găsit resturi de ceramică, în vetre de locuire al căror aspect și tehnică de lucru sunt cu siguranță din epoca dacică și daco-romană.

Din perioada migrațiilor și a feudalismului timpuriu nu au fost găsite încă dovezi materiale de locuire, ar trebui o cercetare mai atentă și sistematică care ar putea aduce unele dovezi. Dacă pentru perioada feudalismului timpuriu și de trecere la cel dezvoltat nu avem documente despre existența unei așezări în vatra comunei, începând cu secolul al XV-lea, în unele documente emise de cancelariile domnești atesta permanent existența localităților componente ale comunei Colceag. Localitatea Colceag, o găsim atestată documentar, pentru prima dată, într-un document din 1469, prin care Radu cel Frumos, domnul Țării Românești, întărește jupânului Mihail din Rus si altora mai multe sate "... sa fie lor satul Rusii, toți Musatesti și Hilesti și racovita și Tatarai de lângă Colceag". Într-un document din 1473 emis de cancelaria domnească de la Târgoviște, toponimul Colceag reapare ca ocina - ... dat Bucovei.... În secolul al XVIII-lea, într-un document din 1774, se vorbește de " ... slobozenia gospodarului Chirila din Colceag". În anii 1799, 1831, 1836 și 1839, documentele precizează că localitatea aparține lui Chirita, apoi serdarului Alexandru și logofetesei Elenca Saulescu, care era proprietăreasa moșiei Colceag. De asemenea în 1839 satul Colceag, era vecin cu localitatea Parepa. Tradiția arată date referitoare ca denumirea localității Colceag, se apropie de denumirea atestată de documente, find legată de luptele duse de Matei Basarab și Vasile Lupu, sprijinit de cazacii ucrainieni în secolul al XVII-lea condus de un anume general Colceag. Deși nici un document nu atestă un asemenea conducator al cazacilor, consider că numele de Colceag deriva din denumirea de Colceagu, care ar reprezenta numele boierului stăpân al moșiei și satului din perioada secolului al XV-lea.

În comuna Colceag se află biserica „Schimbarea la Față” și „Sfântul Dumitru” (începutul secolului al XVIII-lea, refăcută în 1884), monument istoric de arhitectură de interes național, situată în cimitirul din satul Parepa-Rușani. În rest, alte trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat „la Cetate”, în zona satului Vâlcelele, unde s-au găsit urme de așezări din neolitic, secolele al IV-lea–al V-lea e.n. și al IX-lea–al X-lea. Celelalte două, clasificate ca monumente de arhitectură, sunt casele Zenobia Pătârnac și Radu Oprea, datând de la începutul secolului al XX-lea și aflate în satul Colceag.

DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Colceag, județul Prahova

Descrierea stemei:

Stema comunei Colceag se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat în șef de un brâu zidit de argint, având în partea superioară patru bezanți de argint, iar în partea inferioară silueta unei tinere, văzută din față, în picioare, îmbrăcată cu o cămașă, tăiată la gât în formă de V. Cămașa este închisă cu trei nasturi și are mâneci lungi. Personajul poartă în partea de jos o fustă largă, lungă și ține în mâna stângă o cruce, totul de argint.În vârful scutului se află două snopuri de spice de grâu de aur ale căror părți inferioare se unesc. Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificațiile elementelor însumate:

Bezanții fac trimitere la tezaurul de monede dacice din argint descoperite în situl arheologic „Cetatea Fetii“. Brâul undat este un simbol al Cetății Fetei, cetate aflată odinioară în marginea satului Degerați, sat component al comunei Colceag. Silueta feminină face trimitere la o fată, pe nume Maria Petre, născută în satul Parepa, ce și-a căpătat numele de „Fecioara de la Parepa“, având harul vindecării printr-o viziune dumnezeiască. Spicele de grâu evocă una dintre ocupațiile tradiționale ale zonei, agricultura. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.